Citește povestea completă +
Am avut o viață minunată, până într-o zi. În copilărie am stat bine la capitolul părinți, bani, relații sociale. Nu am perceput greutățile, cu toate că au mai fost, de-ale „normalității” vremurilor de atunci.
La 19 ani, când am intrat la Facultatea de Farmacie, am avut ocazia să mă angajez, să-mi iau viața în mâini, să mă dezvolt profesional și financiar. M-am maturizat repede, astfel încât la 22 de ani m-am căsătorit. La 25 de ani am născut-o pe prima noastră fetiță, iar la 27 de ani am mai născut o fetiță.
Până aici totul a fost miere și lapte. Terminasem Facultatea de Farmacie, aveam o situație financiară bună, sănătate, liniște și armonie în familie. Am intrat și la Facultatea de Medicină, dornică să devin medicul care să vindece oamenii.
Totul s-a năruit în noiembrie 2014. La vârsta de 5 luni a fetiței noastre mici, am aflat că are o boală genetică gravă, cu un prognostic nefast. 4 ani și jumătate am tot învățat, și la facultate, dar în special în școala vieții, pe toate drumurile pe care m-a purtat destinul în căutarea soluțiilor pentru fetița mea.
După 4 ani și jumătate, fetița mea și-a împlinit misiunea cu care a venit și a plecat dintre noi. Iar eu, încet, încet, m-am renăscut din propria cenușă. Am învățat să onorez alegerea sufletului ei și îi sunt profund recunoscătoare pentru rolul pe care l-a avut în viața mea.
Cu o lună înainte ca ea să plece, s-a făcut lumină în mine în ceea ce privește cauzele biologice și emoționale ale bolilor. Cred cu tărie, și m-am convins prin exemplele celor pe care i-am ghidat, că aceasta este soluția cu adevărat vindecătoare: vindecarea conflictului, a rădăcinii din noi înșine.